Mucegai lângă geam după termopane: ce măsori și ce schimbi

Mucegai lângă geam apare cel mai des la câteva luni după montarea termopanelor. Omul a schimbat ferestrele ca să îi fie mai cald. În februarie găsește însă o dungă neagră pe spaletul de lângă cercevea, iar prima concluzie e că lucrarea a fost proastă. De obicei nu a fost.

Fereastra nouă mută două lucruri deodată, în sensuri opuse. Încălzește sticla, dar oprește și curentul de aer care intra pe lângă tâmplăria veche. Prima schimbare e bună. A doua aduce pata. Umezeala care înainte condensa pe geamul rece trebuie acum să se ducă undeva, iar ea alege prima suprafață rămasă rece din cameră. Dacă petele tale sunt însă pe toți pereții exteriori, nu doar la fereastră, începe cu ghidul despre umezeala din pereți.

Mucegai lângă geam: cele trei locuri unde apare pata, spaletul, colțul tavanului și cercevaua, fiecare cu cauza lui

Mucegai lângă geam: ce s-a schimbat în cameră odată cu fereastra

Tâmplăria veche nu era etanșă, iar asta ținea loc de ventilație. O firmă bucureșteană de termopane o spune fără ocolișuri. „Ferestrele din termopan sunt mult mai etanșe față de cele din lemn sau metal", scrie ea, acolo „unde schimbul de aer avea loc natural" (Salamander Termopane, București).

Normele de azi nu descriu fereastra pe care ai scos-o. Ele spun doar cât are voie să lase cea nouă. Normativul de protecție termică al Republicii Moldova pune praguri clare în tabelul 5. Ferestrele cu ramă de lemn au voie să lase 6,0 kg/(m²·h), iar cele de plastic sau aluminiu doar 5,0 (NCM E.04.01:2017, Chișinău). Ghidul de eficiență energetică pentru blocuri, publicat tot la Chișinău, merge mai departe. El cere clasa 4 de permeabilitate și cel mult 1,5 W/m²K pentru tâmplăria nouă (ghid CNED, tabelul 18).

Reține ordinea de mărime: fereastra nouă e o barieră, cea veche era o gaură. Aerul umed din casă nu dispare fiindcă ai schimbat geamurile. El rămâne înăuntru.

Unde crește pata îți spune pe ce ramură ești

Locul exact contează mai mult decât mărimea petei. Uită-te dimineața, când lumina cade lateral pe perete.

Pe spaletul lateral sau sub glaful interior pata înseamnă punte termică la montaj. Acolo peretele e subțire, iar izolația fie lipsește, fie se oprește prea devreme.

În colțul dintre tavan și peretele exterior, la un metru de fereastră, cauza e mai des aerul prea umed al camerei. Colțul pierde căldură pe două direcții, deci rămâne cel mai rece punct al încăperii, mai ales noaptea.

Pe garnitură, pe cercevea sau pe sticlă, jos, problema e ventilația, nu peretele. Când se adună apă lichidă pe geam, umiditatea camerei a trecut demult de limită.

Primele două cazuri se separă cu palma. Un producător bucureștean de glafuri descrie testul scurt: „atingi glaful și apoi peretele la 20–30 cm distanță" (MAR&PET Grup). Dacă glaful e simțitor mai rece, ai găsit puntea.

Trei cifre, citite într-o dimineață rece

Îți trebuie un termohigrometru ieftin și un termometru cu infraroșu. Măsurătoarea are sens în ianuarie sau februarie, nu în aprilie.

Citești întâi temperatura aerului, la un metru de fereastră. Apoi umiditatea relativă, din același punct. La final iei temperatura suprafeței, chiar pe pată, după ce ții termometrul perpendicular și aproape. Notează și cât e afară, fiindcă fără temperatura exterioară nu poți interpreta nimic.

Două capcane merită știute dinainte. Ramele de aluminiu și foliile reflexive întorc radiația, deci citirea de pe ele minte. Higrometrul, la rândul lui, are nevoie de un sfert de oră. Prima valoare afișată nu se ia deci în seamă.

Pragul nu e roua, ci pelicula umedă de lângă perete

Aici se rupe majoritatea diagnosticelor făcute pe ochi. Omul vede că geamul nu se aburește și trage concluzia că totul e în regulă. Mucegaiul nu are însă nevoie de picături, fiindcă îi ajunge aerul umed lipit de o suprafață rece.

Normativul moldovenesc pune nume pe intervale, în tabelul 1. Între 12 și 24 °C, aerul interior de 60–75% se cheamă „umed". Peste 75% devine „foarte umed". Pelicula de lângă un perete rece intră în clasa de sus cu mult înainte ca sticla să transpire.

Cifrele se verifică ușor. Presiunea vaporilor la saturație se calculează cu formula Magnus:

es(t) = 610,94 × exp(17,625 × t / (243,04 + t))

La 20 °C formula dă 2.333 Pa. O cameră la 20 °C și 60% umiditate are deci o presiune reală a vaporilor de 1.400 Pa. Punctul de rouă iese la 12,0 °C. Acum împarte 1.400 la saturația de la temperatura suprafeței:

Temperatura suprafețeiUmiditatea peliculei
13 °C94%
15 °C82%
16 °C77%
17 °C72%
18 °C68%

Un spalet la 16 °C stă cu patru grade peste punctul de rouă, deci nu face condens niciodată. Totuși, aerul de pe el stă la 77%, adică în clasa „foarte umed". Așa crește mucegaiul luni la rând pe o suprafață perfect uscată la pipăit.

Cât de rece e geamul nou, pe cifre

Temperatura suprafeței interioare se estimează direct din transmitanța ferestrei. Formula cere coeficientul de transfer termic superficial. Codul practic moldovenesc îl fixează la 8,0 W/(m²·°C) pentru ferestre și la 8,7 pentru pereți (CP E.04.05:2025, tabelul 1):

θsi = θi − (U / hi) × (θi − θe)

Ia valorile de catalog din ghidul de la Chișinău, tabelul 19. O fereastră PVC cu două foi și aer are U = 1,40 W/m²K. Una cu trei foi și argon coboară la 0,83. Cu 20 °C în casă și −5 °C afară rezultă:

  • PVC, două foi, aer: 20 − (1,40 / 8,0) × 25 = 15,6 °C
  • PVC, trei foi, argon: 20 − (0,83 / 8,0) × 25 = 17,4 °C
  • cerința minimă de 1,5 W/m²K: 15,3 °C

Pune tabelul de mai sus lângă cifrele astea. Pelicula de pe geamul dublu ajunge la 79% umiditate, adică fix în clasa „foarte umed", deși fereastra e nouă și respectă norma. Pe cel triplu pelicula scade la 71% și iese din clasă. La −10 °C afară distanța crește: 14,8 °C față de 16,9 °C, adică 83% față de 73%.

Mucegai lângă geam: umiditatea peliculei de aer după temperatura suprafeței, cu geamul dublu și cel triplu marcate

Concluzia nu e că geamul dublu ar fi greșit. Marja lui depinde însă de cât de umed ții aerul din cameră.

Mucegai lângă geam din aer prea umed: cât scoate o aerisire

Normativul românesc I5-2022 fixează domeniul de confort. Textul lui spune că „umiditatea relativă poate varia între 30 şi 60%" la temperaturi de 20–27 °C. Același punct pune și un plafon de 12 g/kg pentru conținutul de umiditate (Normativ I5-2022, punctul 3.1.1). Limita care te apără iarna e însă cea de 60%, nu cea de 12 g/kg.

Ca să știi ce înseamnă o aerisire, calculează masa de apă scoasă. Conținutul de umiditate al aerului se obține din presiunea vaporilor:

x = 622 × pv / (101.325 − pv)

O cameră de 4 × 5 metri, cu tavanul la 2,6 metri, are 52 m³. La 20 °C și 60% aerul ei ține 8,71 g de apă pe kilogram. Afară, la 0 °C și 80%, aerul ține doar 3,01 g/kg. Cu densitatea de 1,20 kg/m³ rezultă:

52 × 1,20 × (8,71 − 3,01) = 356 de grame de apă la o schimbare completă de aer.

Deschide larg, cu curent, și repetă dimineața și seara. Rezultă aproape trei sferturi de litru pe zi, dintr-o singură cameră. Firma bucureșteană citată mai sus recomandă trei minute cu ferestrele deschise peste tot. Principiul e corect, dar durata reală depinde de vânt și de câte ferestre deschizi. Verific-o deci cu higrometrul, nu cu ceasul.

Un amănunt care schimbă totul: aerul rece de afară pare umed, la 80%, dar e de fapt aproape uscat. Încălzit în cameră, el absoarbe. Dacă vrei și reglajul tâmplăriei pe poziția de iarnă, detaliile sunt în articolul despre termopanele care lasă curent.

Spaletul și glaful: câțiva centimetri care decid

Spaletul e locul unde se pierde cel mai des lucrarea. Normativul moldovenesc îl include explicit în anvelopa clădirii. El cere calculul „ținând cont de suprafețele glafurilor ferestrelor și ușilor" (NCM E.04.01:2017, punctul 10.15). Cu alte cuvinte, spaletul contează la calcul, deci contează și la montaj.

Practica de șantier cere ca polistirenul de pe spalet să se suprapună peste toc. Un portal românesc de construcții dă regula pe grosimi. „Grosimea stratului de polistiren montat trebuie să fie mai mică cu doi cm decât distanța dintre fața zidăriei", scrie el. Tot acolo apare avertismentul că „unul dintre cele mai sensibile locuri în cazul unei ferestre este legătura cu pereții adiacenți" (Spațiul Construit).

Verifică deci trei lucruri, în ordinea asta:

  • izolația de pe spalet ajunge până la toc;
  • glaful exterior iese destul în afară și are pantă;
  • spuma de montaj e acoperită, nu lăsată la vedere.

O spumă descoperită absoarbe apă și pierde din valoarea ei izolantă.

Ce nu funcționează

Patru remedii se vând des, dar niciunul nu atinge cauza unui mucegai lângă geam.

Clorul singur. Șterge pata, dar nu schimbă nici temperatura spaletului, nici umiditatea camerei, deci nu rezolvă nimic. Revine, în același loc, în aceeași lună.

Vopseaua antimucegai peste un perete rece. Întârzie reapariția cu un sezon. Suprafața rămâne tot la 82% umiditate.

Etanșarea și mai strânsă. Mulți cer firmei să mai regleze o dată tâmplăria, crezând că intră frig. În realitate problema e invers: aerul nu mai iese deloc.

Mobilierul lipit de peretele exterior. Dulapul taie circulația aerului, iar peretele din spatele lui coboară atunci cu câteva grade. Lasă acolo un lat de palmă.

Uscarea rufelor în camera cu pata. Adaugă apă exact unde nu trebuie, zi de zi.

Când nu e condens, ci apă venită din altă parte

Două semne arată că nu ai de-a face cu umezeala din aer. Dacă pata crește după fiecare ploaie cu vânt și se usucă între timp, apa intră prin rostul dintre toc și zidărie. Dacă în schimb pata urcă de la plintă în sus și lasă o crustă albă, sărată, sursa e în fundație.

Testul care le desparte e simplu. Îl găsești pas cu pas în articolul despre cum deosebești igrasia de condens. Iar dacă pata a apărut pe toată fațada după anvelopare, citește ce se întâmplă cu punțile termice după termoizolare.

Ce poate afla un specialist și tu nu

Trei măsurători și un calcul îți spun pe ce ramură ești. Ele nu îți spun însă unde anume se rupe izolația, adică pe ce traseu fuge căldura.

Pentru asta există termografia, iar ea cere o diferență mare între interior și exterior ca să dea o imagine citibilă. Un termograf profesionist îți arată apoi traseul punții, nu doar punctul rece. La fel, o verificare a montajului cu desfacerea glafului răspunde la întrebarea dacă spuma a fost acoperită corect.

Cere oferte la doi sau trei prestatori din orașul tău. Întreabă de la început ce livrează: raport termografic cu imagini, sau doar o constatare verbală. Ordinul de mărime al prețului se schimbă de la un an la altul și de la un oraș la altul. Cifra o afli deci local, nu dintr-un articol.

Până atunci, ai deja două pârghii care rezolvă majoritatea cazurilor de mucegai lângă geam. Întâi scade umiditatea sub 60%, prin aerisiri scurte și dese. Apoi urcă temperatura suprafeței reci, fie prin izolarea spaletului, fie prin eliberarea peretelui de mobilă.

Surse

Lasă un comentariu