Presiunea scade la centrală: cum afli unde pleacă apa

Presiunea scade la centrală în două feluri complet diferite, iar cele două cer intervenții opuse. Un caz înseamnă apă care pleacă din instalație. Celălalt înseamnă o pernă de gaz care s-a pierdut din vasul de expansiune, fără ca vreo picătură să iasă din casă. Omul care completează apă în fiecare sâmbătă tratează al doilea caz ca pe primul, luni de zile.

Un instalator cu experiență nu începe cu robinetul de umplere. Începe cu trei citiri de manometru și un test care durează o noapte. Citirile spun pe care ramură te afli, iar ramura decide ce se înlocuiește. Dacă simptomul tău apare împreună cu altele, ghidul de diagnostic după simptom al centralei te duce la pagina potrivită.

Presiunea scade la centrală: arborele de decizie cu testul la rece și testul după ciclul de încălzire

Ce arată manometrul și care interval contează de fapt

Manometrul centralei măsoară presiunea circuitului de încălzire, nu presiunea apei de la robinet. Cifra corectă diferă de la o centrală la alta, iar aici mulți se încurcă.

Viessmann cere pentru centrala murală Vitodens 050-W umplerea până la „System pressure 0.8 to 1.2 bar” (Viessmann, Vitodens 050-W, instalare și service). Pagina de depanare a aceluiași producător pentru România dă un alt interval, „în mod ideal: 1,5-2 bar” (Viessmann România, încălzire defectuoasă). Divergența nu arată o greșeală. Primul număr vine din manualul unui aparat anume, al doilea rămâne o orientare generală.

Vaillant cere în manualul TURBOmax o presiune care „should not be less than 1 Bar in any installation”. Supapa de siguranță a aceluiași aparat lucrează la 3,0 bar (Vaillant, TURBOmax VUW, instalare și service). Deci regula practică: manualul centralei tale decide intervalul, iar 3 bar rămâne plafonul peste care supapa evacuează.

Prima întrebare: presiunea scade la centrală și la rece, sau doar după încălzire?

Testul separă cele două ramuri și nu costă nimic. Îți trebuie o foaie de hârtie și trei zile.

Notează presiunea dimineața, cu instalația rece, înainte să pornească programul. Notează-o apoi seara, după ce caloriferele s-au încălzit și s-au răcit din nou. Repetă trei zile la rând, la aceleași ore.

Interpretarea merge pe două ramuri:

  • cifra de dimineață scade constant, zi după zi, chiar dacă centrala n-a pornit deloc → apa pleacă din instalație;
  • cifra de dimineață scade numai după zilele în care încălzirea a lucrat, iar seara ai văzut manometrul urcat spre 2,5-3 bar → vasul de expansiune și-a pierdut perna de gaz.

Mai există o variantă care sperie degeaba. Orice instalație rece arată cu 0,3-0,5 bar mai puțin decât aceeași instalație caldă, fiindcă apa se dilată. O oscilație zilnică între aceleași două valori, fără scădere pe termen lung, nu înseamnă defect.

Ramura A: izolează centrala de instalație

Când apa pleacă, întrebarea următoare delimitează zona. Centrala pierde, sau pierde instalația din pereți?

Închide robinetele de serviciu de pe tur și retur, chiar sub centrală. Notează presiunea și lasă-o așa douăsprezece ore, cu arzătorul oprit. Dacă manometrul ține, pierderea stă în instalație, nu în aparat. Dacă scade cu robinetele închise, pierderea stă în centrală: schimbător, îmbinări, pompă sau chiar supapa de siguranță.

Patru locuri merită verificate înainte să chemi pe cineva:

  1. Țeava de evacuare a supapei de siguranță. Urmărește-o până la capăt. Umezeală sau calcar la gura ei arată o supapă care trece, iar atunci presiunea scade fără nicio baltă în casă.
  2. Robinetul de umplere. Un robinet închis prost lasă apa să intre, nu să iasă, deci presiunea urcă. Îl vei găsi la pasul despre creșteri.
  3. Îmbinările de la calorifere și de la coturile aparente. Caută urme uscate de calcar, nu doar picături.
  4. Șapa, la încălzirea în pardoseală. O pierdere acolo nu se vede deloc, iar diagnosticul cere termografie sau gaz trasor.

Grant cere verificarea cu instalația la zero. Manualul o scrie direct: „the air charge pressure can only be correctly checked when the system water pressure is zero” (Grant, Vortex Pro Combi). Regula se aplică și testului de izolare: fără o citire de referință notată, comparația de mâine nu spune nimic.

Ramura B: presiunea scade la centrală după fiecare ciclu de încălzire

Vasul de expansiune are două camere despărțite de o membrană. Pe o parte stă apa instalației, pe cealaltă o pernă de azot sau de aer, sub presiune. Perna preia dilatarea apei calde. Când perna dispare, apa caldă nu mai are unde să se ducă.

Viessmann descrie mecanismul fără ocolișuri: „The expansion vessel can lose some of its charge pressure after some time in use. When the boiler heats up, the pressure gauge will indicate a higher pressure of 2 or 3 bar. The safety valve can respond and discharge excess pressure. For this reason, check the expansion vessel pre-charge pressure annually.”

Urmărește lanțul, pentru că el explică simptomul. Instalația se încălzește, presiunea sare la 3 bar, supapa scapă surplusul pe țeavă. Apoi apa se răcește, volumul scade, iar manometrul coboară sub minim. Fiecare ciclu de încălzire fură astfel puțină apă, iar nimeni nu vede unde.

Verificarea perniței cere presiune zero în instalație. Vaillant dă pragul pentru vasul său de 8 litri: „Check that internal charge pressure of expansion vessel is between 0.7 – 0.9 Bar”. Dacă apa țâșnește pe ventilul tip Schrader în loc de aer, membrana s-a rupt, iar vasul se înlocuiește. Dacă iese aer la o presiune mai mică decât pragul, vasul se reumflă cu o pompă.

Calculul care arată cât de puțină apă lipsește

Aici se vede de ce simptomul pare dramatic și pierderea rămâne minusculă. Un vas de 8 litri, preumflat la 1,0 bar, ține apă doar pe diferența de presiune, iar legea lui Boyle dă cantitatea:

V_apă = V_vas × (1 − (p₀ + 1) / (p_umplere + 1))

La 1,3 bar pe manometru rezultă 8 × (1 − 2,0/2,3) = 1,04 litri de apă în vas. Deci o pierdere de un litru, adică mai puțin de o găleată mică, aduce manometrul de la 1,3 bar la 1,0 bar. La 1,5 bar vasul ține 1,60 litri. Sub presiunea de preumflare perna se termină, iar de acolo manometrul cade brusc, fiindcă apa aproape nu se comprimă. Asta explică graficul tipic: coboară lent săptămâni, apoi se prăbușește într-o zi.

Presiunea scade la centrală: cât de puțină apă ține un vas de 8 litri la fiecare valoare citită pe manometru

Același calcul verifică dacă vasul din centrală ajunge pentru casa ta. Grundfos dă coeficientul de dilatare în catalogul de presurizare: „Expanded Volume = Volume x Coefficient at Maximum Flow Temperature”. Coeficientul urcă la 3,02% la 82 °C. Când volumul real rămâne necunoscut, același document propune „12 litres of system water per 1kW of thermal input” (Grundfos, gama de presurizare).

Ia o instalație de 100 de litri, limita pe care Vaillant o dă pentru vasul său de 8 litri. Dilatarea iese 100 × 0,0302 = 3,02 litri. Factorul de presiune din catalogul IMI Pneumatex se scrie PF = (p_e + 1) / (p_e − p₀), cu presiunea finală cel mult 2,5 bar la o supapă de 3 bar. Deci PF = 3,5/1,5 = 2,33, iar volumul necesar devine 3,02 × 2,33 = 7,05 litri. Vasul de 8 litri trece, la limită. O instalație mai mare cere un vas suplimentar, montat pe retur.

Presiunea de umplere nu are aceeași valoare în orice casă

Înălțimea instalației schimbă cifra corectă, iar aici regula generală „pune 1,5 bar” greșește des. Catalogul IMI Pneumatex Statico dă formula după EN 12828: p₀ = H_st/10 + 0,2 bar. Presiunea de umplere urmează din ea, p_a ≥ p₀ + 0,3 bar, cu instalația rece și aerisită (IMI Pneumatex, Statico). Grundfos spune același lucru în engleză de teren: „Cold Fill Pressure is calculated from the static height, plus 0.3 bar to expel air”.

Convergența merită privită în cifre. Vaillant cere la punerea în funcțiune „0.5 Bar plus an additional pressure corresponding to the highest point of the system”. Manualul adaugă echivalența: „10 m head equals an additional 1 Bar”. Formula europeană și regula producătorului dau același rezultat:

Înălțime peste vasp₀ după EN 12828Umplere la receRegula Vaillant
4 m0,60 bar0,90 bar0,90 bar
6,5 m0,85 bar1,15 bar1,15 bar
9 m1,10 bar1,40 bar1,40 bar
12 m1,40 bar1,70 bar1,70 bar

Două surse independente, aceleași numere. Măsoară deci de la vasul de expansiune până la cel mai înalt calorifer, nu de la curte. Un apartament la etajul trei, cu centrala în baie, are o înălțime statică mică, iar 2 bar la rece îi mută inutil vârful de la cald aproape de supapă.

Când presiunea urcă în loc să scadă

Simptomul inversat are alte două cauze, iar amândouă se confundă cu prima ramură.

Robinetul de umplere lăsat întredeschis urcă presiunea lent, zi după zi. Verificarea cere doar să-l închizi ferm și să notezi cifra timp de o zi.

A doua cauză apare la centralele în condensație cu schimbător cu plăci. Apa rece de la rețea lucrează la o presiune mult mai mare decât circuitul de încălzire. Vaillant dă „Maximum inlet water pressure 10 bar” pentru apa menajeră. Pe încălzire, același manual oprește la 3,0 bar. Dacă schimbătorul cu plăci se fisurează, apa trece din partea cu presiune mare în cea cu presiune mică. Atunci presiunea urcă exact când cineva deschide un robinet de apă caldă, iar supapa scapă surplusul mai târziu.

Ce nu funcționează

Patru soluții par logice atunci când presiunea scade la centrală. Niciuna nu rezolvă cauza.

Completarea săptămânală ca soluție. Apa proaspătă aduce oxigen și duritate la fiecare umplere, iar instalația plătește prin corodare și depuneri. Completarea rămâne o măsură de avarie, nu un tratament.

Aditivii de etanșare turnați la noroc. Ei pot închide o microfisură, dar înfundă și schimbătorul sau robinetele termostatate. Un specialist îi folosește după ce localizează pierderea, nu în loc de localizare.

Strângerea supapei de siguranță. Supapa de 3 bar protejează aparatul, iar producătorii o livrează nereglabilă tocmai de asta. Dacă ea scapă apă, cauza stă în vasul de expansiune sau în supapa însăși.

Aerisirea zilnică a caloriferelor. Fiecare aerisire scoate și apă, deci coboară presiunea. Dacă aerul revine mereu, cauza stă în altă parte, iar metoda corectă apare în ghidul despre calorifere reci și echilibrare.

Unde se opresc verificările tale

Citirile de manometru, testul de izolare și verificarea perniței din vas rămân în mâinile proprietarului. Intervenția pe partea de gaz, nu.

Ordinul ANRE nr. 179/2015 stabilește că verificarea tehnică a instalației de utilizare se face periodic, la maximum 2 ani, iar revizia tehnică la maximum 10 ani. Același act cere ca operațiunile să le execute un operator economic autorizat ANRE, cu autorizație tip EDIB, ales de clientul final (Portalul legislativ, Ordinul ANRE 179/2015). Aparatele consumatoare intră separat sub verificarea tehnică periodică ISCIR. Detaliile despre interval, documente și riscuri stau în articolul despre revizia centralei termice.

Deci ordinea rămâne simplă, oricât de des ar scădea presiunea la centrală. Fă testul de trei zile, izolează centrala, verifică vasul la presiune zero, apoi cheamă un autorizat cu cifrele în mână. Cere ordinul de mărime al lucrării la doi sau trei prestatori din zona ta, fiindcă tarifele diferă mult între orașe și se schimbă des.

Surse

 

Un comentariu la „Presiunea scade la centrală: cum afli unde pleacă apa”

Lasă un comentariu