Întrebarea „centrală pe gaz sau pompă de căldură" ajunge de obicei prea devreme la ofertă. Omul cere un preț, primește o putere în kilowați și o marcă, iar discuția se termină acolo. Decizia stă însă în cinci verificări, pe care un specialist le face în ordine fixă. Fiecare dintre ele poate opri discuția. O casă care pică la pasul doi nu se repară cu un echipament mai scump.
Dacă ai venit aici cu factura în mână, începe cu măsurile care scad consumul, în ordinea eficienței. Schimbarea sursei de căldură e ultima din listă, nu prima.

Centrală pe gaz sau pompă de căldură: ce decide alegerea
Nu marca decide, ci temperatura apei pe care o cer caloriferele din casă. Un cazan pe gaz livrează 70 °C fără să îi pese de nimic altceva. O pompă de căldură, în schimb, plătește fiecare grad în plus din randamentul ei.
Producătorii scriu asta direct în fișa tehnică. Valoarea COP apare acolo sub forma A7/W35 (Bosch). Asta înseamnă aer exterior la 7 °C și apă pe tur la 35 °C. Tot acolo scrie limita practică: pompele obișnuite lucrează cel mai eficient sub 50 °C pe tur. Deci toată decizia se mută de pe echipament pe instalația pe care o ai deja în pereți.
Pasul 1: necesarul de căldură, nu suprafața casei
Primul număr nu e suprafața, ci necesarul de căldură de calcul. Metoda e standardizată prin SR 1907-1:2014 (ASRO). Calculul pornește de la temperatura exterioară convențională și de la zonarea climatică a țării, care are cinci zone. Calculul se face pe încăpere, nu pe toată casa deodată.
Regula de buzunar „o sută de wați pe metru pătrat" ratează de obicei în sus. Iar o pompă supradimensionată nu e o rezervă de siguranță. Daikin avertizează direct (Daikin): o mașină prea mare lucrează cu eficiență scăzută și folosește o fracțiune din potențial. Dacă izolația urmează să se refacă anul viitor, necesarul se calculează pe casa de după lucrare. Altfel cumperi o putere care nu îți va mai trebui.
Pasul 2: testul temperaturii pe tur, pe care îl faci iarna asta
Aici e testul care desparte cazurile, iar el nu costă nimic. Casa ta îți spune singură ce temperatură cere, dacă o întrebi corect.
Centralele moderne lucrează după o curbă de încălzire, legată de temperatura exterioară. Panta ei spune cât urcă temperatura pe tur când afară se răcește. Viessmann dă valori de reper pentru pantă (Viessmann):
- 0,3-0,5 la o casă bine izolată, cu încălzire în pardoseală;
- 1,0-1,2 la o casă bine izolată, cu calorifere;
- 1,4-1,6 la o clădire mai veche, izolată, cu calorifere.
Setarea din fabrică stă la 1,4, adică la cazul cel mai nefavorabil.
Cum arată testul, pas cu pas
Cobori nivelul curbei cu un pas, apoi aștepți două zile reci. Notezi trei cifre: temperatura de afară, temperatura pe tur și temperatura din camera cea mai rece. Repeți până când camera nu mai ajunge la valoarea dorită. Ultima treaptă la care se face cald e temperatura reală de care are nevoie casa ta. Producătorul recomandă chiar ținerea unui jurnal cu aceste setări, fiindcă memoria înșală după trei săptămâni.
Înainte de test, caloriferele trebuie să pornească de la egalitate. Un corp blocat strică măsurătoarea, așa că merită întâi aerisirea și echilibrarea caloriferelor.

Cifrele din spatele testului
Ce ai măsurat se verifică și prin calcul. Puterea unui calorifer scade cu diferența de temperatură față de cameră:
putere livrată = putere nominală × (ΔT / 50)^n
ΔT = (tur + retur) / 2 − temperatura camereiPuterea nominală din catalog se măsoară la ΔT de 50 K, adică la regimul 75/65/20. Exponentul n îl dă fișa caloriferului, iar la radiatoarele de panou stă în jurul valorii 1,3. La 55/45/20, ΔT ajunge la 30 K, deci factorul e (30/50)^1,3 = 0,515. Același calorifer livrează 51%. La 45/40/20, ΔT scade la 22,5 K, factorul devine 0,354, iar puterea rămâne 35% din cea nominală. Prin urmare, trecerea la 45 °C fără calorifere noi cere ca necesarul să scadă de aproape trei ori. Raportul exact e 1/0,354, adică 2,8.
Pasul 3: ce temperatură livrează pompa, din fișa tehnică
Pompele se împart pe clase de temperatură, iar clasa e scrisă în catalog. Daikin listează trei: temperatură joasă până la 60 °C, medie până la 65 °C și înaltă până la 70 °C. Modelele hibride merg la 45 °C cu pompa și 80 °C cu partea pe gaz.
Atenție la ce înseamnă maximul. Temperatura maximă e o limită, nu punctul de funcționare economic. O mașină de temperatură înaltă pusă pe calorifere de 70 °C funcționează, dar consumă pe măsură. Bosch dă pentru pompele aer-apă un factor sezonier mediu între 2,5 și 3. E mult sub cifra de vitrină, obținută la 35 °C.
Pasul 4: puterea electrică aprobată, nu siguranța din tablou
Pasul ăsta oprește multe proiecte, și e păcat să îl afli la final. Ce contează nu e siguranța din tablou, ci puterea aprobată prin avizul tehnic de racordare sau prin certificatul de racordare. Distribuitorul o spune limpede (Rețele Electrice): sporul de putere e o creștere față de puterea aprobată prin ATR. Înainte de cerere îți verifici puterea avizată și aduni consumatorii folosiți simultan.
Calculul e scurt. Consumul electric al pompei la temperatura de calcul e puterea termică împărțită la COP-ul din fișă, la acea temperatură. Pui apoi deasupra rezistența electrică de rezervă, fiindcă la ger pornește și ea. Exemplu de lucru: 8 kW termici cu un COP de 2,2 cer 3,6 kW electrici. Cu o rezistență de 6 kW, vârful ajunge la 9,6 kW. Compari cifra asta cu ce scrie în ATR, nu cu ce crede electricianul. Când nu încape, dosarul de spor de putere și eventuala trecere pe trei faze intră în buget și în calendar.
Centrală pe gaz sau pompă de căldură: pragul de cost care decide
Costul pe kilowatt-oră de căldură se compară cu o formulă, nu cu impresii:
prag = SCOP / randamentul sezonier al centraleiPompa iese mai ieftină dacă raportul dintre prețul tău la curent și cel la gaz stă sub prag. Ambele prețuri se iau pe kilowatt-oră. Cu un SCOP de 3,2 și un randament de 0,92, pragul e 3,48. Cu pompa forțată să dea 55 °C pentru caloriferele vechi, SCOP-ul coboară spre 2,4. Pragul devine atunci 2,61. Diferența dintre cele două praguri e exact pasul doi, tradus în bani.
Raportul tău îl scoți din facturi, nu de pe internet. Iei prețul final pe kilowatt-oră la curent și pe kilowatt-oră la gaz, apoi împarți. Prețurile se schimbă des, deci calculul se reface la fiecare schimbare de ofertă. Mai e un detaliu pe care puțini îl spun. SCOP-ul din fișă se măsoară în laborator. Factorul real al casei tale se vede abia după un an, cu un contor de căldură și unul de curent.
Dacă rămâi pe gaz, obligațiile rămân și ele
Păstrarea centralei nu e o variantă fără sarcini. Verificarea instalației de utilizare și verificarea tehnică a centralei se fac la maximum doi ani (E.ON). Revizia instalației de gaz se face la maximum zece ani. Termenul vine mai devreme după orice eveniment care a afectat instalația. Evidența termenelor o ține operatorul de distribuție, conform Ordinului ANRE nr. 179/2015, iar furnizorul trimite notificarea cu cel puțin 60 de zile înainte de scadență.
Lucrările la gaz le execută doar operatori economici autorizați ANRE, iar verificarea centralei o fac firme atestate ISCIR. Ce se verifică și ce acte rămân la tine scrie în articolul despre revizia centralei.
Sistemul hibrid: când are sens și când e doar un cost în plus
La întrebarea „centrală pe gaz sau pompă de căldură" există și un răspuns de mijloc, recomandat chiar de producători. Daikin sfătuiește o pompă hibridă pentru cine renovează și trebuie să înlocuiască o centrală de generație veche. Logica e simplă. Pompa acoperă toamna și primăvara, la temperaturi mici pe tur, iar gazul intră la ger.
Hibridul rezolvă însă o singură problemă, cea a vârfului de iarnă. Rămâi cu două echipamente, cu racordul la gaz și cu toate obligațiile de mai sus. Dacă testul de la pasul doi iese bun la 45 °C, hibridul devine un cost fără folos.
Ce nu funcționează
Patru greșeli se repetă la fiecare al doilea proiect.
- Dimensionarea după metri pătrați. Iese o mașină prea mare, care pornește și se oprește des.
- Pompa pusă peste calorifere de 70 °C, cu așteptarea cifrei din reclamă. Randamentul cade, iar factura o arată.
- Aparatele aer-aer luate ca înlocuitor complet. Consumul e mai mare decât la aer-apă, iar programul de stat nu le finanțează.
- Cumpărarea echipamentului înainte de semnarea contractului de finanțare. Cheltuielile devin eligibile abia după semnare.
Finanțarea: ce cere dosarul
Programul Casa Verde Clasic finanțează instalarea pompelor de căldură, cu excepția celor aer-aer (AFM, informații utile). Solicitantul trebuie să fie proprietar sau coproprietar, fără obligații restante la bugetul de stat și la cel local. Dosarul se depune la agenția județeană pentru protecția mediului. Pentru un imobil merge o singură cerere pe sesiune.
Sesiunile se deschid la date anunțate, care se schimbă de la an la an. Verifică deci calendarul pe site-ul autorității înainte să comanzi ceva, nu după.
Unde se oprește ce poți face singur
Testul curbei, citirea ATR-ului și calculul de mai sus le faci singur. Îți trebuie un carnet și o lună de iarnă. Necesarul de căldură de calcul îl face un proiectant. SR 1907-1 cere date pe care nu le ai la îndemână. Lucrările la instalația de gaz și montajul pompei rămân la firme autorizate.
Un instalator serios vine în casă înainte să recomande ceva. Se uită la echipamentul existent și la spațiul disponibil. La clădirile vechi cere și un studiu de eficiență energetică. Cere două-trei oferte, ca să vezi ordinul de mărime local al lucrării și ca să compari ce include fiecare. Oferta care sare peste pasul doi nu e mai ieftină, ci doar mai scurtă.
Surse
- Bosch Home Comfort — COP și factorul de performanță al pompelor de căldură
- Daikin România — tot ce trebuie să știi când cumperi o pompă de căldură
- Viessmann România — reglarea corectă a curbei de încălzire
- Rețele Electrice — spor de putere
- E.ON România — verificarea și revizia instalației de utilizare gaz
- ASRO — SR 1907-1:2014, necesarul de căldură de calcul
- Administrația Fondului pentru Mediu — Casa Verde Clasic, informații utile