Acoperișul curge: unde cauți infiltrația și ce repari întâi

Când acoperișul curge, prima greșeală se face în primele zece minute: cineva se urcă pe scară și se uită exact deasupra petei din tavan. Acolo, de obicei, nu e nimic. Apa intră într-un loc și iese în altul, iar distanța dintre cele două se măsoară în metri.

Firma de acoperișuri MONTACO are birouri în Chișinău pe strada Gheorghe Asachi 60, în Bălți și în Cahul. Despre scurgeri scrie exact asta, iar formularea merită reținută: apa ajunge „în locuri unde nimeni nu se așteaptă” (MONTACO, Chișinău). Deci traseul de mai jos nu pleacă de la pată. Pleacă de la o întrebare care desparte două probleme complet diferite, cu reparații care nu au nimic în comun.

Prima întrebare: e apă de ploaie sau e condens?

Răspunsul schimbă tot. O infiltrație se repară cu bandă și șorț, un condens se repară cu ventilație, iar cine confundă cele două cumpără degeaba.

Când acoperișul curge cu adevărat, momentul în care apare apa spune mai mult decât aspectul picăturii. Producătorul Maslen pune testul într-o singură frază. Dacă umezeala urmează variațiile de temperatură și nu apar urme de apă după o ploaie puternică, e aproape sigur condens (Maslen). Infiltrația, în schimb, apare punctual, în aceleași locuri: coamă, dolie, șuruburi, racorduri, străpungeri.

Condensul, de obicei, nici nu are nevoie de ploaie ca să te ude. Cu formula Magnus, aerul de 21 °C și 55% umiditate relativă are punctul de rouă la 11,6 °C. La 20 °C și 60% iese 12,0 °C, iar la 18 °C și 70% iese 12,4 °C. Într-o noapte senină de octombrie fața interioară a tablei coboară ușor sub 10 °C, pentru că radiază căldură către cer. Atunci aerul cald din casă care urcă în pod își lasă apa pe tablă, iar dimineața picură ca o ploaie care n-a fost. Cazul separat, cu soluțiile lui, e în articolul despre condens sub tablă și în mansardă.

Testul din pod, în timpul ploii

Dacă plouă, urcă în pod atunci, nu după. Ia o lanternă puternică, o cretă și telefonul.

Stinge lumina din pod și ține lanterna aproape de tangentă pe fața interioară a învelitorii. Lumina razantă arată luciul apei și firul de umezeală, pe care ochiul nu-l vede atunci când lumina cade drept. Urmărește firul în sus, nu în jos, pentru că apa a venit de acolo. Marchează cu creta fiecare punct de unde pornește o urmă, scrie data lângă el și fă o poză. Trei marcaje din trei ploi diferite, în același loc, valorează mai mult decât orice presupunere.

Regula de bază, la urcat: caută cu cel puțin un metru–doi mai sus de locul unde picură. Apa coboară pe fața de jos a căpriorului sau a asterealei până întâlnește un cui, un nod de lemn sau un rost, și abia acolo cade. Lemnul care rămâne umed sezoane întregi e o problemă în sine, iar șarpanta cu lemn putrezit sau atacat de carii se verifică separat, cu o șurubelniță.

Cele cinci locuri prin care acoperișul curge, în ordinea frecvenței

Ordinea de mai jos nu e aleatorie. E ordinea în care merită să te uiți, pentru că primele două adună majoritatea cazurilor.

Racordul la coș și la străpungeri. Orice obiect care iese prin planul învelitorii are un rost pe tot conturul. Rostul acela se mișcă diferit de tablă, la cald și la frig. Ghidul de montaj Bilka cere un set de racord la baza coșului, exact ca apa să nu curgă pe pereții lui în jos (ghid montaj Bilka). Detaliile de sigilare la coș, luminator și îmbinări sunt în articolul lor.

Dolia. Acolo se adună apa de pe două versanți, deci viteza ei crește. Aici doi producători din zone diferite ajung la aceeași cifră. Învelitoarea trebuie să acopere dolia cu minimum 100 mm. O cere manualul Coilprofil din Ceptura, județul Prahova (Coilprofil / Metigla), o cer și instrucțiunile Rufster (Rufster). Coilprofil adaugă distanța dintre foile vecine măsurată peste dolie, 150 mm, și marginea de jos îndoită cu 20 mm peste streașină. Ghidul Bilka cere un spațiu de scurgere de 50–80 mm de la mijlocul doliei până la linia panoului.

Șuruburile. La o învelitoare din tablă, fiecare șurub e o gaură făcută intenționat și astupată cu o șaibă de cauciuc. Bilka dă 8–10 bucăți pe metru pătrat, Rufster dă 8 bucăți pe metru pătrat cu autoforante de 4,8 × 35 mm. Pe un acoperiș de 100 m² asta înseamnă între 800 și 1.000 de șuruburi, adică 800–1.000 de locuri care pot ceda. MONTACO pune șuruburile prost fixate direct pe lista cauzelor de scurgere. Două indicii se văd de la un metru. Unul e inelul de rugină în jurul capului. Celălalt e cauciucul ieșit pe lângă șaibă, strivit de o strângere prea tare, pe care Bilka o trece explicit între greșelile frecvente.

Suprapunerile. Cifra depinde de profil, iar fișele tehnice chiar diferă. Ghidul Bilka dă 150 mm. Coilprofil dă 98 mm longitudinal și 55 + 5 mm transversal. Rufster dă minimum 30 mm. Nu e o contradicție, pentru că sunt produse diferite. Concluzia practică e că suprapunerea de pe acoperișul tău se citește în fișa profilului tău, nu se aproximează după altul.

Streașina și jgheabul. Un jgheab plin ține apa în contact cu lemnul streșinii zile întregi. Bilka cere o cădere de 2–5 mm pe metru liniar. Pe un tronson de 12 metri ies între 24 și 60 mm de diferență, de la capăt până la burlan. Dacă nu o are, sau o are invers, apa stă. Curățarea și întreținerea de toamnă sunt la burlane și jgheaburi înfundate.

Testul cu furtunul, când ploaia nu vine la comandă

Se face în doi și pe uscat, atunci când nu plouă. Unul stă în pod cu lanterna, iar celălalt cu furtunul pe acoperiș sau pe scară.

Udă de jos în sus, pe zone de câte doi–trei metri, câte 10–15 minute fiecare. Nu trece la zona următoare până nu auzi „nimic” de la cel din pod. Rostul e simplu. Apa dusă de jos în sus intră prin primul defect pe care îl întâlnește, deci zona udată atunci e zona vinovată. Dacă pornești de sus, uzi tot și nu afli nimic. Punctele de udat, în ordine: streașină, apoi rândul de suprapunere, apoi dolia, apoi racordul la coș, apoi coama.

Inspecția planificată prinde, de obicei, mai mult decât orice test făcut în criză, atunci când acoperișul curge și cauți repede o explicație. Top Profil are depozit în Chișinău pe strada Uzinelor 96/4 și punct la Bălți. Recomandă o verificare pe an, primăvara, cu atenție la fisuri, îndoituri și depuneri (Top Profil, Chișinău).

Ce repari singur și cât costă materialul

Reparația de proprietar e scurtă: strângerea corectă a unui șurub, înlocuirea unei șaibe, o bandă de etanșare pe un rost, înlocuirea unei țigle sparte. Tot ce trece de asta — dolie refăcută, racord de coș nou, astereală schimbată — e lucrare de echipă, cu ancoraj.

Prețurile de mai jos sunt orientative, nu o ofertă. Le-am verificat la Dedeman, în magazinul online, pe 17 octombrie 2026. Pagina avertizează singură că prețul și stocul depind de localitatea selectată. Producătorii și vânzătorii le modifică fără anunț, iar disponibilitatea variază. Înainte de orice calcul de buget, cere prețul actual și confirmă la magazin unitatea de vânzare.

Împărțirea se verifică pe loc. 144 la 15 metri dă 9,60 lei pe metru. 53,25 la 10 metri dă 5,33, iar 28,30 la 5 metri dă 5,66. Banda ieftină pe rolă nu e mereu ieftină pe metru, deci compară la metru.

Durata, ca ordin de mărime: Top Profil spune că echipa lor face un acoperiș de 100 m² în circa 7 zile. O reparație punctuală nu are nimic de-a face cu cifra asta, dar ea arată unde ajungi dacă amâni până la refacere.

Ce nu funcționează

Spray-ul și vopseaua de etanșare peste tot. Acoperă urma, dar nu rostul care se mișcă. Peste o iarnă de dilatații, apa trece pe lângă pelicula crăpată, iar diagnosticul e acum mai greu, pentru că urmele de pe dedesubt au dispărut.

Strângerea tuturor șuruburilor, la rând. Bilka avertizează că strângerea excesivă deteriorează stratul de protecție. Cauciucul strivit nu mai etanșează, iar tabla rămâne cu zincul rupt în jurul găurii. Se strânge șurubul care s-a slăbit, dar nu toți la rând.

Siliconul sanitar pe tablă. Nu e făcut pentru exterior, nu ține la UV și nu aderă la suprafețe unse din fabrică.

Schimbarea învelitorii fără schimbarea pantei. Dacă panta e sub minimul profilului, materialul nou curge la fel. MONTACO explică mecanismul: la pantă mică apa stagnează, îngheață noaptea și intră pe sub elementele învelitorii.

Când acoperișul curge din cauza pantei, nu a unei fisuri

Aici se termină lista de reparat și începe lista de reproiectat. Minimul nu e o convenție de montaj, iar asta se vede când apa nu mai pleacă singură.

Dacă acoperișul curge pe o pantă prea mică, niciun strat de etanșant nu ține. Pragurile diferă între producători, iar divergența e informație, nu zgomot. Bilka dă 8° pentru un acoperiș simplu și cel puțin 14° când există dolii sau întreruperi (Bilka). Maslen, cu telefon de Arad, dă 8°–14° la țigla metalică, 3°–5° la tabla fălțuită și 5°–10° la cea trapezoidală. Recomandarea lor proprie la profilul VEGA e 12° (Maslen). Rufster, în schimb, urcă minimul la 14° pentru țigla metalică. Deci dacă ai 10°, ești în regulă după unii și nu ești după alții. Arbitrul e fișa profilului montat la tine.

Confuzia care costă cel mai mult e între grade și procente, și Bilka o semnalează direct. Verifică singur, cu tangenta: 14° dau 24,9%, adică aproximativ 25%, iar 8° dau 14,0%. Numărul „14” de pe un desen poate fi oricare din cele două capete ale intervalului, dacă nu scrie unitatea. Ce material suportă ce pantă e la comparația dintre țiglă, tablă și șindrilă.

Cadrul tehnic există și se poate cita. Normativul în vigoare pentru învelitorile acoperișurilor în pantă e NP 069-2014, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 581bis din 4 august 2014. El a abrogat NP 069-2002 și C 37-88. Lista completă a reglementărilor pentru învelitori e la Ordinul Arhitecților din România (OAR). Pentru pod există și un detaliu cu consecințe: ghidul Bilka permite folia anticondens direct pe căpriori doar la pante peste 20°. Ce și cum se izolează deasupra e la izolarea podului sau a ultimului planșeu, iar ordinea în care are rost să izolezi casa e în articolul despre termoizolație.

Limita, spusă o dată

Nu se umblă pe un acoperiș ud, înclinat sau din plăci de azbociment, mai ales singur. Ardezia veche, foarte răspândită în Moldova și în satele din România, se sparge sub greutatea unui om, de obicei fără niciun avertisment. Nu se calcă între căpriori pe astereală subțire, iar peste înălțimea unui etaj nu se lucrează fără ancoraj.

La bloc, discuția nu mai e tehnică de la al doilea pas. Terasa e parte comună, iar cine plătește se stabilește altfel decât la casă: vezi infiltrațiile în tavan de la terasă sau ultimul etaj.

Surse

• MONTACO, Chișinău, Bălți, Cahul — remedierea scurgerilor de pe acoperiș
• Top Profil, Chișinău și Bălți — montarea și repararea acoperișului
• Bilka — panta acoperișului cu țiglă metalică, greșeli frecvente
• Bilka — ghid de montaj țiglă metalică (PDF)
• Coilprofil / Metigla, Ceptura, Prahova — manual de montaj țiglă metalică (PDF)
• Rufster — instrucțiuni de montaj țiglă metalică
• Maslen — panta minimă la acoperiș metalic
• Maslen — condens pe acoperiș metalic, cauze și soluții
• Ordinul Arhitecților din România — reglementări tehnice pentru învelitori